SÃ INTRÃM LA "GRIFFINS"

Se insista prea mult si peste tot, asupra artei de a câstiga dar nicaieri asupra artei de a pierde. Totusi, este cu siguranta cea mai importanta din cele doua, pentru cã nu numai ca perdantii platesc gagnantilor, dar acest lucru ii si amuza sincer. Daca ar fi fost altfel, ei ar fi incetat sa mai joace (sau ar fi invatat sa castige) de multã vreme.
A reusi in bridge, de fapt, depinde mai putin de faptul de a castiga decat de a extrage si ultima picatura de placere din pierdere. Si acesta este unul din motivele superioritãtii clubului Griffins asupra celorlalte cluburi. Nicaieri in alta parte n-o sa gasiti perdanti asa zelosi si multumiti, care stiu sa deguste panala fund fiecare lovitura pe care soarta sau partenerul le-o aplicã. Da, este o placere mai mare pentru ei decat placerea de a castiga.
Clubul Griffins are si alte titluri de glorie.
Noi jucam repede pentru ca simtim ca este mai demn sa faci erori din lipsa de prevedere decat dupa o gandire profunda.
Grupul nostru de kibitzi este deosebit de tare. Nici o data nu am subscris ideii ca un kibitz trebuie sã fie doar vazut si nu auzit. Ne întrebam chiar de ce trebuie vazut ?

PERSONAJE

Porcul spinos: "Vã implor, partener, lasati-mã sã joc eu dona. Vã asigur cã este în propriul dvs. interes".
Iepurasul ce trist : "Te obisnuiesti cu insultele. Dar sa le astepti sa vina este dea dreptul penibil".
Papa. - Themistocles Papadopulos: "Esenta bridge-ului este sa vezi prin spatele cartilor".

Karapet - un armean liber: "Din nou, toate mi se intimpla numai mie".

Bufnita Oscar: "Decanul kibitzilor de la "Griffins": Iata o dona curioasa, ambele flancuri pot sa faca 4 cupe."

Pinguinul pelerin, Decanul kibitzilor de la "Licorne": "Un tehnician este omul care stie exact ce ar fi trebuit sã facã în momentul în care deja a fãcut altceva."

UN SPIRIDUS - "Noi avem incredera cea mai mare in sansa. Am cultivat aceasta obisnuinta timp de generatii."

UN DRACUSOR - "Cine spune ca crimele nu se platesc ?"

ESTE RINDUL DUMNEAVOASTRA

Bufnita Oscar, decanul kibitzilor de la club, a fost nasul meu cind am intrat pentru prima data la "Griffins". Oscar isi datora porecla lui mai mult figurii sale in forma de inima si a ochilor sai rotunzi de culoarea ambrei decit aspectului sau sobru si a obiceiurilor nocturne. Spre deosebire de ceilalti kibitzi el era in stare sa faca remarci inteligente, chiar inainte de a vedea cele patru miini si mai avea rara calitate de a mentine tacerea minute in sir chiar si atunci cind nu dormea.
- Asta ar trebui sa fie o buna partida pentru dvs., mi-a spus el introducindu-ma in sala de joc si aratindu-mi cu degetul un om urias si pretentios cu o piele de culoarea lamiiei, un aer exuberant si o cravata de matase rosu aprins. Am aflat ca era Themistocles Papadopulos, un armator grec, cunoscut in clubul "Griffins" sub numele de Papa. Avea miini mari si o voce groasa. Mai erau inca trei persoane la masa.
6 carale a declarat Est in timp ce eu ma asezam in spatele lui Papa, care statea in Sud. Evident ca atunci cind astept sa joc dezaprob contractele de slem. Jucatorii, cred eu, trebuie sa termine partida cit mai repede posibil in loc sa-si asume riscuri inutile. De data asta insa curiozitatea a fost mai tare decit resentimentul meu natural si m-am hotarit sa urmaresc jocul cu atentie pentru ca iata ce am vazut in mina lui Papa:

A 10 9 4 2
A R 3 2
A 4
A 6
Papa a contrat 6 carale si West a recontrat imediat. Nu puteam sa-mi imaginez prea usor o situatie in care Est-West fara nici un as pe axa puteau fi asa siguri ca pot trage 12 levate si am fost fericit cind cineva a cerut sa se repete licitatia.
Grecul a mormait, aproape recitind urmatoarea secventa:
Licitatia:

SUD	VEST	NORD	EST
1	2	PAS	2
2	3	PAS	3FA
PAS	5	PAS	6
CONTRA	RECONTRA	PAS	PAS
PAS

Trebuie sa mai adaug ca Nord-Sud aveau o manse.
Ceea ce s-a intimplat era foarte clar si nu aveam nevoie de aerul de consternare al Estului ca sa imi zica cum ca el nu a auzit anuntul lui Papa si ca a licitat conform prezumtiei ca 2 de la West a fost deschiderea initiala. Grecul a ghicit-o in momentul in care licitatia a ajuns la 3NT si el se simtea mindru de pasul lui subtil. Daca ar fi contrat, adversarii s-ar fi refugiat in 4 sau 4 care ar fi fost fara indoiala cu doua sau trei in minus patru cel mult, si ar fi pierdut cele 150 de puncte pentru asi. Din contra, daca Est-West ar fi continuat sa impinga fara teama, ar putea sa nimereasca intr-un abis mai profund si mai decisiv. Evident, 6recontrate depaseau cele mai nebune visuri dar cel putin acest lucru arata ca mai exista inca dreptate pe lume.
Atacul nu prezenta probleme prea mari. R intrunea toate conditiile. Iata cele patru miini:

	D V
	9 8 7 6
	3 2
	10 9 8 7 5
5 3		R 8 7 6
-		D V 10 5 4
R D V 10 9		8 7 6 5
R D V 4 3 2	PAPA	-
	A 10 9 4 2
	A R 3 2
	A 4
	A 6

Atacul a localizat onorii de cupa si Est n-a mai avut nici o greutate sa-si majoreze doua cupe care au absorbit doua pici de la mort. In timpul acestei operatii asul de trefla a cazut fara dureri si nu a mai ramas decit de adunat scorul.
Nord a reprosat Sudului ca a dat singurul atac care oferea contractul declarantului. Papa, nemai avind aerul de multumire de sine, le-a reprosat jucatorilor de la masa vecina ca au facut atita zgomot incit Est nu a putut auzi anuntul de deschidere. Est s-a scuzat ca nu si-a spus cupele. Cu o generoziate de circumstanta, West l-a scuzat.
Dar ce era mai important, masa era libera si un sfert de ora mai tirziu, cind acuzatiile aproape au incetat am putut sa joc si eu.

VA URMA

Traducere de D.Toparceanu